Date geografice

Hoghilag (în dialectul săsesc Halwelajen, Halvelâjn, în germană Halvelagen, Halwelagen, în maghiară Holdvilág, Nagyholdvilág ) este o comună în județul Sibiu. Comuna este situată la 80 km de municipiul Sibiu și la 2 km de orașul Dumbrăveni, pe DJ 142 E si 2 km pana la DN 14. Cea mai veche atestare documentară a localității este într-un document din 1335, care se referă la un preot, pe nume Johanes, din Archidiaconatul Târnavei.

La   2 km de vatra satului Hoghilag trece magistrala feroviară București – Brașov – Cluj-Napoca – Oradea/Episcopia Bihor (magistrala 300). Altitudinea medie a dealurilor prezente pe teritoriul comunei este de 300-350 m. Suprafața teritoriului comunei  este de 5.213 ha.
Localitățile cu care se învecinează comuna Hoghilag sunt:

– La nord – comuna Viișoara
– La est – comuna Laslea
– La sud – sat Copșa Mare
– La vest – orașul Dumbrăveni

 

Coordonatele geografice ale comunei Hoghilag

– conform Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” al municipiului București, Coordonatele geografice – ale comunei Hoghilag sunt: Longitudine: 24 grade 22 minute E; Latitudine:46 grade 09 minute N
– Coordonatele sediului administrativ Primăriei măsurate cu GPS – ul sunt la intersecția  paralelei 46 grade 10 minute 7 secunde latitudine nordică, cu meridianul – 24 grade 21 minute 8 secunde longitudine estică.
– coordonate carteziene locale: plan local stereo X = 518 343,43; Y = 449 672, 93; Z = 295,5;

Relieful
Relieful comunei este deluros, cu pante domoale și cultivabile, care cuprind între ele șesuri înguste de-a lungul unor văi mici. Dealurile nu sunt izolate, ci se leagă, formând un șir de dealuri cu creste aproximativ de aceiași altitudine. Altitudinea medie a dealurilor prezente pe teritoriul comunei este de 300-350 m. Vatra satului Hoghilag se află așezată intre 320-330 m, iar cele ale satelor Prod și Valchid se află așezate intre 360-380 m, respectiv 370-390m. Cotele în zona de șes (de-a lungul unor văi) sunt de aprximativ 360-375 m.

Caracteristici climatice
Teritoriul județului Sibiu aparține climei temperat-continental-moderate de nuanță central-europeană, diferențiată foarte mult în funcție de trăsăturile locale ale reliefului. Tipul de climă corespunzător Podișului Tîrnavelor este cel continental cu influență oceanică, caracterizat prin ierni moderate și veri răcoroase.

Temperatura
Temperaturile extreme care se înregistrează în zonă sunt obișnuite regiunilor deluroase din Romania (-17…-24 grade C, iarna) și (28…32 grade C, vara). Primul îngheț se înregistrează în jurul datei de 23 octombrie, iar ultimul în jurul datei de 4 mai. Înghețurile timpurii de toamnă și cele târzii de primăvară, apar cu un decalaj de 1-2 săptămâni față de datele medii. Durata medie a intervalului fără îngheț este de aproximativ 144 de zile. Zilele cu temperaturi medii pozitive sunt numeroase, 300 – 310 zile și numai 30 – 45 zile pe an au valori sub 0 grade C (zile de iarnă). Ciclicitatea acestora corespunde cu cea a perioadelor de ger. În fiecare din zilele geroase se constată valori cu 2 – 5 grade C mai coborâte în albia râului Târnava Mare, față de cele de pe înălțimi. De asemenea, în spațiul de luncă, ceața uscată este mai consistentă și gerurile mai persistente. Din analiza valorilor medii multianuale rezultă că luna cea mai calda din an este iulie cu temperatura medie de 21.6 grade C. Luna cea mai rece din an este ianuarie cu temperaturi medii de -3.2 grade  C.

Vântul
În regimul vanturilor, pe teritoriul comunei dominante sunt cele din direcțiile sud-vest și nord-est (18% și 14.5%), urmate de cele dinspre nord și sud (9.5% și 9.0%). Vânturile din direcțiilor sud-vest și sud au cele mai mari viteze medii anuale (9.0m/sec, respectiv 6.0 m/sec), urmate de direcțiile nord și nord-est (4.5 m/sec).

Precipitațiile
Precipitațiile medii anuale variază, de asemenea, în funcție de relief, în depresiuni și podișuri cantitatea medie anuală fiind de 900 – 1.300 mm și uneori chiar mai mult. Cantitatea medie de precipitații a fost în anul 1998 de 919.0 mm/an, mai ridicată decât în anii precedenți, cu o valoare corespunzătoare lunii iunie de 222.9 mm, din care 180 mm în intervalul  17 – 22 iunie. Distribuția spațială și cantitativă a precipitațiilor respectă cele doua perioade pluviometrice: mai – iunie și respectiv octombrie – noiembrie, când cad majoritatea ploilor mai consistente. Abaterile de la această distribuție sunt întâmplătoare. Precipitațiile sub forma de zăpadă, cu o frecvență de aproximativ 30-40 de zile pe an, au pondere mai mare în prima parte a iernii. Rezistența stratului alb, în medie de 48 zile/an, variază în funcție de relieful local: o durată mai mare are pe înălțimile din jur și în zona forestieră și una foarte scăzută în perimetrul urban și în culoar.
Umezeala relativa a aerului are valori medii anuale de 73%.

Rețeaua hidrografica
Rețeaua hidrografică este tributară bazinului hidrografic al Mureșului. Ea este formată din râul Târnava Mare (parțial) și afluenții săi pârâurile Prod și Valchid, fiecare colectând cursuri de apă din văi mai mici. Râul Târnava Mare are sensul de curgere de la est la vest, reprezentând parțial limita estică a teritoriului administrativ a comunei Hoghilag; pârâurile Prod și Valchid, afluenții Târnavei Mari traversează intravilanul localității Prod de la nord la sud-est, respectiv intravilanul localității Valchid de la sud la nord-est; sensul lor de curgere este de la nord-est la sud-est pentru Prod și de la sud-vest la nord-vest pentru Valchid, ele vărsându-se în Târnava Mare în aval de localitatea Prod respectiv în aval de localitatea Hoghilag.

Privitor la apele de suprafață se remarcă următoarele:

– existența consistentă a pânzelor freatice de circulație liberă, la mică adâncime (5 m), specifică litologiei luncilor; nivelul hidrostatic superior este sub permanentă comandă a nivelului apelor din Târnava Mare (prin infiltrare); acesta oscilează în raport cu debitele medii și extreme, scurse în albie;

– calitățile fizice și chimice ale pânzelor freatice al zonei nu conferă potabilitatea. Ele nu corespund nici sub aspect microbiologic. În aceste condiții, proprietățile organoleptice nu le fac potabile.

– ape freatice: Există condiții relativ uniforme de acumulare a apelor freatice, cea mai largă răspândire având-o straturile acvifere din depozitele deluviale. Mineralizarea apelor subterane este redusă, iar tipul caracteristic este cel carbonatat. Etajarea reliefului determină adâncimea la care se găsesc (1-3 m în lunci și 5-20 m în zonele înalte)
– ape de adâncime: În zona Hoghilag sunt cantonate ape de zăcământ puternic mineralizate (50 – 100 g/l), în special clorosodice, sulfatate, bromurate și iodurate.

Raul Târnava Mare
Zona de unde izvorăște este sud-estul Munților Ghiurghiu

Afluent al Mureșului, aval de Mihalț
Cota la izvor 1441 m.d.M.
Punct de vărsare Blaj, unde se unește cu Târnava Mică
Bazin de recepție 3653 kmp.
Lungimea cursului de apă 221 km (pana la confluenta cu Târnava Mică)
Județe traversate: Harghita, Mureș, Sibiu, Alba

Intre 1426 și 1932 au avut loc 26 de inundații (Meteș Liviu, „Date monografice și economico-sociale despre ORAȘUL DUMBRĂVENI”, pagina 17 – document dactilografiat aflat în arhiva Primăriei DUMBRĂVENI)

Afluenții râului Târnava Mare în zona Hoghilag

Pârâul Prod;

Lungime totala 5 km
Altitudinea în amonte și în aval 430 m. respectiv 320 m.
Panta medie 22%
Coeficient de sinuozitate 1.25
Suprafața bazinului 12 kmp
Suprafața fondului forestier 450 ha.

Pârâul Valchid

Lungime totală 19 km
Altitudinea în amonte și în aval 590 m. respectiv 316 m.
Panta medie 14%0
Coeficient de sinuozitate 1.15
Suprafața bazinului 50 kmp
Suprafața fondului forestier 1922 ha.